Cand vad cum ne-am și ne gestionam democrația, înclin spre stare de urgentă.
Poate avem circumnstante atenuante, prea mulți ani in dictatura, dar va reamintesc ca…bibliotecile nu au fost închise și nici cărțile arse.
După 1990 am alergat sa umplem goluri confundate cu democrația.
Astăzi, după energii irosite in mitinguri și contra mitinguri, urmând lideri de conjunctura, descoperim ca de noi toți depinde viitorul.
Am scris ca prefer starea de urgentă pentru ca in naivitatea mea, am crezut ca autoritățile vor lua măsuri pentru a stopa criza.
De fapt decidenții care nu au condus in viata lor un număr semnificativ de oameni, conduc acum o țara.
Sa nu se bucure Opoziția, pana acum sunt la fel.
Am crezut ca URGENT vor fi luate măsuri pentru spitale, personal medical, populație.
Posesori de platfus au descoperit ca este mai simplu sa aplice măsuri punitive, amenzi mai mari, interdicții de deplasare, clasare pe categorii de varsta.
Mâine – poimâine, poate o sa batem “Gasca-n pas” la ore Pre stabilite pentru a omori virusul la…2m in pamant!
Nu lăsați starea de urgentă pe mana caporalilor!
Domnule ministru Câțu, eu îmi doresc un selfie cu nepotul meu, recunosc la mine mândria este mai îndreptățită.
SANATATE!
