După primele reacții ezitante la nivel european în fața crizei coronavirus, Uniunea Europeană și statele membre au lansat deja o serie de măsuri destinate să reducă efectele crizei, atât medicale, cât și economice, sociale și de încredere în instituțiile democratice. După ce inițiativele naționale au eșuat, s-a înțeles că soluțiile pot fi doar comune, iar România trebuie să utilizeze aceste oportunități.
Primele măsuri au fost anunțate încă de săptămâna trecută. Italia a beneficiat de ajutor financiar și logistic de urgență din partea UE. Tot la nivel european, s-a stopat blocajul impus de anumite state, precum Germania, la exportul de medicamentele și echipamente medicale către alte țări membre UE. Nu în ultimul rând se caută soluții la blocarea frontierelor impuse de anumite state, măsură care risca să afecteze aprovizionarea cu mărfuri necesare populației și economiei.
Dar situația presupune deja un demers coerent pe termen lung. Uniunea Europeană a promis deja din resursele financiare existente alocarea a 37 de miliarde de euro pentru salvarea continentului european afectat de coronavirus. Primele 8 miliarde de euro sunt deja disponibile din fondurile existente, în timp ce 29 de miliarde urmează să provină din fondurile structurale și de investiții. Banii sunt alocați pentru echipamente medicale, ventilatoare, măști necesare spitalelor și sprijinirea IMM-urilor și schemele sociale. Mai mult, Uniunea Europeană permite statelor membre să transfere din fondurile europene necheltuite către noile priorități și și-a relaxat politica în materie de ajutor de stat. În paralel, Europa a dezvoltat noi soluții de finanțare pentru cercetare și pentru IMM-uri în contextul coronavirus și a întreprins demersuri pentru a sprijini accesul la medicamente și echipamente medicale pentru statele membre.
Toate aceste aspecte reprezintă oportunități de care România trebuie să profite. Țara noastră ar urma să beneficieze în primă instanță de un ajutor de 491 de milioane de euro, iar suma poate depăși 3 miliarde de euro dacă România va știi să pregătească proiecte în domeniu. Rămâne de văzut dacă actualul Guvern liberal va știi să utilizeze aceste fonduri în contextul în care nimeni din executiv nu comunică despre temele europene.
Între timp, peste tot în lume se anunță măsuri fără precedent pentru salvarea economiei. Statele Unite au promis 1 trilion de dolar pentru companii și populație, din care 250 de miliarde cecuri pentru cetățeni, Germania peste 500 miliarde de euro în împrumuturi pentru companiile afectate, iar Franța aproximativ 300 de miliarde de euro mai ales pentru sprijinire angajaților. Măsuri similare au fost luate de Italia, Spania, Marea Britanie, Danemarca, Spania, Norvegia sau Portugalia. Țările din regiune se mobilizează și ele. Grecia alocă 2 miliarde de euro pentru firme și amână obligațiile fiscale, Polonia oferă reduceri pentru refinanțarea împrumuturilor către firme, în timp ce Republica Cehă reduce dobânzile cheie cu 0,5 puncte procentuale pentru a oferi lichiditatea băncilor.
Singura țară afectată care pare să ignore situația este România care până acum a lansat doar ipoteze privind măsurile ce urmează a fi realizate. Cel mai probabil, țara noastră are nevoie de investiții suplimentare de aproape 40 de miliarde de lei, spun specialiștii, precum și de măsuri de redresare economică după ce majoritatea operatorilor economici au semnalat riscuri și posibilitatea de a face concedieri care urmare a crizei generate de coronavirus. Toate aceste lucruri vor atârna și mai mult pe deficitul bugetar, care a explodat deja ca urmare a cadourilor financiare făcute de Guvernul PNL unor oameni de afaceri apropiați. Este astfel important pentru România să ceară rapid o excepție de la pactul de stabilitate.
Realitatea este că multe din efectele negative pot fi blocate sau cel puțin reduse prin măsuri coerente disponibile la nivel european sau prin preluarea unor măsuri care se demonstrează a fi eficiente în alte state europene. Liderii occidentali au fost luați prin surprindere de dimensiunea crizei, dar spre deosebire de România aceștia au capacitatea și mijloacele să intervină. La noi, momentan, guvernanții nu par să demonstreze aceste lucruri sau că sunt capabili să folosească oportunitățile europene.
