Previziunea economistului Adrian Câciu se adeverește. Guvernul Orban vrea să împrumute bani grei de la Comisa Europeană, iar Câciu a subliniat că returnarea datoriei va fi o imensă corvoadă pentru țară. De asemenea, economistul explică pe înțelesul tuturor sistemul de șomaj folosit în Germania.
„Câteva elemente despre realitatea KurzArbeit, instrument flexibil de șomaj folosit în Germania :
În Germania, există posibilitatea “muncii flexibile” adică a reducerii programului de lucru al angajaților în cazul în care antreprenorul trece printr-o perioadă de restrângere a activității ca urmare a unor situații de reducere a valorificării ofertei, a scăderii comenzilor si cererii, pe perioade temporare și bine determinate astfel încât să fie păstrate locurile de muncă și menținute contractele de muncă în vigoare chiar și în perioade mai dificile.
Pe perioada respectivă, în anumite condiții foarte clar stabilite (afectarea unui număr de cel puțin 10% din lucrători, scăderea cu o pondere importantă a comenzilor) angajatorul plătește partea de salariu aferentă timpului de lucru efectiv lucrat.
Pentru diferența de salariu, angajatul primește din ASIGURAREA DE ȘOMAJ, o sumă cuprinsă între 60% și 67% din diferența dintre salariul brut și salariul efectiv încasat de la angajator.
Cu alte cuvinte, fără a fi întrerupt contractul de muncă, fără a trimite oamenii în șomaj angajatorii au la dispoziție acest instrument iar angajații sunt protejați primind, în mare parte, salariul care se cuvenea și în context normal, salariu susținut parțial de statul german.
Dar, aceasta susținere se face din rezervele înregistrate la Fondul de Șomaj, din asigurările de șomaj, pentru care fiecare angajat plătește lunar 1,5% din salariul brut, la care se adaugă o cotă de 1,5% din salariul brut, cotă pe care o plătește angajatorul.
Susținerea se face astfel din excedentele înregistrate la Fondul de Șomaj, din rezerve, pe perioade determinate de timp.
Evident, acest instrument de șomaj flexibil este valabil pentru situațiile în care asigurările de șomaj sunt achitate la zi.
Reținem astfel că este vorba de o altfel de legislație a muncii dar si ca statul german nu plătește aceste sume din alte surse decât cele acumulate în decursul anilor, respectiv asigurările de șomaj.
Mai reținem și faptul că statul susține doar 60-67%(funcție de vechimea contractului si alte condiții) din diferențele la salariu pe care angajatorul nu le poate plăti în mod justificat si verificabil.
Cu alte cuvinte, angajatul pierde la salariu dar nu pierde locul de muncă.
Să ne întoarcem la România unde se dorește a se introduce un mecanism similar.
- Legislația muncii este total diferita, mecanismul de șomaj este cu totul altul, digitalizarea este aproape zero referitor la dinamica pieței muncii.
- Autoritățile române nu au rezerve la Fondul de Șomaj, acestea fiind pe deficit așa cum s-a văzut la rectificarea bugetara când au fost prevăzute subvenții de la bugetul de stat pentru susținerea șomajului tehnic.
Cu alte cuvinte, la acest moment, instrumentele susținute din Fondul de Șomaj se fac pe datorie, pe împrumut. - Autoritățile române intenționează să creeze un instrument similar KurzArbeit care să fie finanțat exclusiv din ÎMPRUMUTUL pe care statul român vrea să il ia din instrumentul SURE.
Împrumut, cu dobândă. - În ce context se întâmplă aceasta dezbatere:
a. Companiile au avut facilități de neplată a taxelor, iar pe cale de consecință veniturile statului s-au diminuat.
b. Fondul asigurărilor de șomaj este pe deficit, din el asigurându-se și plata șomajului tehnic dar și plata șomajului efectiv.
c. Cheltuielile bugetare devin din ce în ce mai dificil de finanțat din veniturile bugetare, astfel ca guvernul se împrumută zilnic pentru a asigura finanțarea deficitului.
d. Nu exista nici o garanție că astfel de masuri vor fi eficiente sau ca vor avea efect având în vedere că Romania de abia intră în recesiune, iar principiul “bulgărelui de zăpada” și al contagiunii de abia începe să își facă simțită prezenta.
În astfel de condiții în care:
a. în toți anii precedenți, s-a văzut doar aportul în PIB al antreprenorilor dar nu si aportul în bugetul de stat, unde am înregistrat cele mai slabe încasări la impozitul pe profit, iar aici mă refer la “marii investitori” europeni unde transferurile de venituri, adică optimizările fiscale, au fost un modus vivendi.
b. Salarizarea angajaților nu a fost una la nivel european(25% din media UE) in timp ce productivitatea a fost la 69% din media UE si puterea de cumpărare a fost ținută jos prin exploatarea ieftină a forței de munca.
c. Avem 9 milioane de persoane care au, prin lege, de primit drepturi in bani iar pentru ele nu se găsesc soluții.
d. Avem 2 milioane de persoane plătite la salariul minim brut pe economie si alte 1,5 milioane de persoane fără loc de muncă care reprezintă costuri sociale ce apasă pe bugetul statului.
Cum poate fi oportuna achitarea parțială a salariilor din mediul privat pe datorie, pe împrumut?
Când noi nu avem bani sa plătim ceea ce este stabilit prin legile în vigoare?
Ce facem? Amanetăm țara si închidem in timp ce investitorii au protecție pe datoria statului?
PS să vă obișnuiți cu un nou termen de romgleză folosit ca de obicei cu mult elan de autoritățile române: FLEXICURITATE.
Atât s-a putut, așa ne place.
Nu este oportună finanțarea unui instrument de tip KurzArbeit in România cat timp bugetul de șomaj este pe deficit.
Mulțumesc!”, a explicat Adrian Câciu.
Într-un mesaj anterior, din 14 iunie ac. economistul a prevăzut planul pe care Guvernul PNL dorește acum să-l implementeze. Adrian Câciu avertizează că aceste măsuri pot arunca România într-o prăpastie economică.
„ROMÂNIA VREA SĂ ÎMPRUMUTE 5 MILIARDE EURO DE LA COMISIA EUROPEANA!!!???
Ce nu vi se spune despre instrumentul de finantare SURE:
Acest instrument temporar pus la dispozitie de Comisie este un instrument de ÎMPRUMUT, nu reprezinta fonduri nerambursabile.
Șocant, nu?
Da, poate părea șocant pentru că autoritățile române iar prezintă lucrurile pe jumătate desi vor ajunge să devină ridicole când se va aplica instrumentul SURE.
Regulamentul 2020/672 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19 introduce posibilitatea acordarii de împrumuturi către statele membre ale caror deficite au crescut urmare cheltuielilor efectuate in special cu schemele de șomaj tehnic dar si alte masuri specifice legate de combaterea efectelor Covid-19.
Împrumuturi!
Ca în 2010.
Pentru finantarea deficitului.
Atunci România a luat 5,4 miliarde euro împrumut pentru finantarea deficitului.
Acum intenționează sa ia 5 miliarde euro.
Bani care vor trebui returnati.
Dar…
Acest împrumut se face pe baza unui acord între statul membru și Comisia Europeană.
Ca sa existe un acord el trebuie RATIFICAT de Parlament.
Ce mai aflăm din regulament?
Pentru ca împrumuturile să fie disponibile, statele membre trebuie sa depuna garantii.
Ministrul Finantelor deja a anuntat ca statul român va depune o garantie de 399 milioane euro.
Nu stiu in baza carui mandat ar putea sa depuna această garantie ministrul finanțelor că nu este la SRL.
Să vă fac acum filmul:
- S-a luat o decizie internă de sprijin a șomajului tehnic de catre statul român, s-a invocat des, dar foarte des(cautati in presa vremii) că sumele se vor deconta din fonduri europene NERAMBURSABILE, s-a invocat programul SURE.
- Programul SURE este un instrument de împrumuturi.
România își poate finanta deficitul creat de plata șomajului tehnic dar si de alte masuri, dar….
Pe datorie. Cu dobândă. - Pentru ca acest imprumut sa existe trebuie un acord de împrumut între CE si România.
- Acordul de împrumut trebuie ratificat de Parlament și aprobat prin lege.
- Plata garantiei nu poate exista înaintea unui acord, măcar de principiu, ca acest împrumut se va aproba de România. Plata garantiei implică existenta a 400 milioane euro disponibili pe care România este dispusa sa ii blocheze la dispoziția Comisiei Europene. Păi la ce criză de bani e la buget, ar insemna ca garantia sa provina dintr-un alt imprumut(suveica împrumuturilor și datoriilor).
- România trebuie sa aibă de unde sa plătească împrumutul.
Orice alte acțiuni pe temă nu respectă legislația natională și recomand celor care cred ca bugetul Romaniei si politica fiscal bugetara se fac dupa cum au învațat ei la SRL să studieze daca vor sa fie liberi dupa ce își incheie mandatul.
Încheiem cu un paradox:
Nu finanțăm pensii si salarii din împrumuturi dar finanțăm somajul tehnic.
Dar companiile care au rechemat somerii, încep si ele sa platească din sumele amânate la plată?
Corelam puțin efortul?
Renunțăm si noi la ipocrizie?
Aveți in poze detalii despre Regulamentul SURE.
Sper ca de mâine, când citesc toți, sa nu mai manipuleze și să fie sinceri.
Ne împrumutăm. E bine?
Aici, executivul va trebui să justifice costul de oportunitate și să își asume ca deciziile lor sunt platite de populatie și de copiii noștri.
Mulțumesc.
PS măsura cu sistemul de munca flexibila (Kurzarbeit) nu este condiționată de Regulamentul Sure.
Aceasta măsură a fost sugerata de către o serie de oameni de afaceri din România, iar despre oportunitatea finanțării ei din buget, pe datorie rămâne sa discutăm.
La acest moment ar fi o prostie, sa te imprumuti ca stat si sa plătești diferenta de sume din KurzArbeit.
România nu este vaca de muls a unor oportunisti, iar salariatii nu sunt avantajati.”, a declarat Câciu.
