Discret și decent. Așa se prezintă public președintele PSD, Marcel Ciolacu. Numit în discuțiile dintre dulăii lacomi care-și dispută resursele țării “un țăran”, Marcel Ciolacu chiar are bunul simț și modestia caracteristice. Spontane sau gândite, ele sunt armele redutabile ale președintelui PSD. Pentru că românii sunt obosiți la maxim de histrionismul și ciorovăiala dintre politicieni. Obișnuiți să câștige cozonac în loc de pâine doar din abilitatea de a simula lupta politică sângeroasă cu replici triviale și gesturi stridente. Aleargă hămesiți după notorietate și sfârșesc lipsiți de orice urmă de credibilitate. Oamenii privesc cu îngrijorare ziua de mâine și direcția în care merge țara. Momentele comice nu lipsesc, dar ele devin grotești pentru cei nemulțumiți sau furioși. Poate cel mai elocvent exemplu este al lui Rareș Bogdan, un excelent gazetar, dar un politician lipsit total de talent. În general, jurnaliștii dezamăgesc atunci când sar de cealaltă parte a baricadei. Dar europarlamentarul liberal a bătut toate recordurile în materie de ieșiri neinspirate și contradictorii în media. Rareș Bogdan îl acuză pe Petre Daea că este autohtonist și izolationist în problema cerealelor ucrainene și da vina pe UE. Asta la câteva zile după ce chiar el a acuzat de la tribuna Parlamentului European blatul și atitudinile scandaloase ale UE. Ce Rareș Bogdan face ii interzice ministrului social democrat. Primul are dreptul să critice UE, celalalt este retrograd. E o calitate în jurnalism să poți concepe o știre din cât mai multe perspective și să jonglezi cu unghiurile de analiză. Dar în politică se cheamă cameleonism sau, în cea mai buna variantă, lipsă de consistentă și de seriozitate. Nu poți face azi ce ai criticat ieri și numai pentru ca omul simplu, omul comun, are atâta ținere de minte încât să-l nedumerești.
Revenind la președintele PSD e de remarcat că se ține departe de declarațiile despre negocierea viitorului guvern și în general de toate împărțelile. Ba, tocmai când disputele erau mai aprige și Kelemen Hunor i-a numit lacomi pe liberali, Marcel Ciolacu era absent de pe sticla încinsă de lupta pentru ANRE. Ca să le amintească românilor discret că Izvorul Tămăduirii închide seria sărbătorilor pascale. Le-a amintit smerit, sărutând mână Părintelui Stareț Efraim de la Mănăstirea Vatuped din Sfântul Munte Athos.
Gestul are ceva din istorisirea fostului președinte Emil Constantinescu care a luat lumină de la un sihastru contemporan cu numele Daniel, asemenea sfătuitorului moldovean al lui Ștefan cel Mare. Gestul lui Marcel Ciolacu nu este o încercare de a mai culege câteva voturi în plus. Zarurile au fost deja aruncate. E un semnal de bună credință, de bune intenții și responsabilitate. Dar el anunță și ca președintele PSD are planuri îndrăznețe și importante pentru români.
Popularii noștri vor sări, probabil, să critice pelerinajul liderului PSD. Dar ei ar merita să ia aminte și să-și amintească valorile pe care le-au pierdut pe drumul de la Cotroceni la Palatul Victoria și i-au lăsat spațiu să se afirme unui politician de factura lui George Simion. Dreapta românească nu este a violențelor străzii și nici a intolerantei și radicalismului. Dreapta românească este a valorilor tradiționale câștigate de-a lungul istoriei naționale.
Sursa: Realitatea Din PSD
