Congresul PNL introduce două schimbări fundamentale. Prima: eliminarea lui Ludovic Orban. A doua: președintele, Klaus Iohannis, a devenit șef de batalion din comandant al armatelor aliate. Nu a fost o schimbare bruscă. Partizanatul din ce în ce mai fățiș a trecut de la susținerea unui partid la susținerea unei grupări din partid care s a impus în cele din urmă. Președintele și-a îngustat singur spațiul de joc. PNL nu a urcat în ring, ci a coborât într-o depresiune precum o găleată. Competiția a fost o luptă crâncenă, pe viață și pe moarte, timp în care celelalte partide mai aruncau cu pietre sau bolovani precum la Posada. De ce a coborât Klaus Iohannis sâ conducă o armată incercuită? E o enigma la care doar jocurile externe de putere pot da un răspuns rațional. Deși proverbiala încăpățânare prezidențială este o variantă de luat în calcul.
Interesant este și jocul tactic de a-l învinge pe Ludovic Orban. Fostul președinte PNL a fost înfrânt cu arme psihologice și mai puțin prin lovituri politice. Orice strategie cuprinde și retrageri tactice. Când într-o bătălie ești înfrânt te retragi să-ți bandajezi rănile și să-ți reîncarci bateriile. Orban, în schimb, a rămas pe câmpul de luptă. Uimitor prin combativitate și rezistență s-a bătut pur și simplu fără o strategie și fără respiro.
Cât poate lua Ludovic Orban din oastea lui Klaus Iohannis și așa insuficientă? Experiența politică îl recomanda drept un lider de influență informal care nu poate fi neglijat. Lupta pentru șefia Camerei Deputaților va da seama de forța “Noului PNL”. Este marea provocare și momentul noului barometru politic.
Cum va juca președintele? Doar prin temporizare. Prin negocieri lungi și grele, în cursul cărora ii va lăsa pe cei de la USRPLUS să continue negocierile sau să-și asume o moțiune de cenzură. Din interimat în interimat, Florin Cîțu nu se va lăsa dus.
Singurul actor politic activ, cu obiective precise, clare, concrete, este PSD. Doar la social democrați este sabia care poate pune capăt unor improvizații si amânări cu un cost imens pentru populație și mediul de afaceri deopotrivă. Alegerile anticipate sunt singura soluție de substanță, oricât ar părea de improbabile. Iar, în ciuda dezbaterilor constituționale care insistă pe voința prezidențială, Parlamentul are ultimul cuvânt într-o democrație. Și din această perspectivă, funcția de președinte al Camerei Deputaților este esențială. Ea oferă nu doar pârghii importante către anticipate, dar și vizibilitatea și forța instituțională de a se opune tergiversărilor prezidențiale. PSD le cunoaște încă de pe vremea lui Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, adeseori ținuți blocați de amânări de îndată. PSD știe foarte bine cum joaca Klaus Iohannis.
Lupta politică se mută din PNL la Camera Deputaților, dar nu înainte de vizita președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București și alte posibile surprize pe care le-ar aduce Planul National de Redresare și Reziliență.
Cei care vor prelungirea interimatelor sunt obligați să mute, iar cei care vor decizii radicale nu au nicio presiune dacă le impun acum sau peste o săptămână, două. Mingea este la Klaus Iohannis. Dar este o minge de foc!
Sursa: Realitatea Din PSD
