Cele 13 recomandări ale epidemiologului VIRGIL MUSTA pentru a ne feri de COVID-19

Epidemiologul Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase, care face parte din echipa Spitalului Victor Babeș Timișoara, unde s-au vindecat 49 de pacienți de COVID-19, dă câteva sfaturi despre cum ne putem proteja mai bine.

„Ce este bine să știm despre COVID-19 și ce devine CRUCIAL pentru zilele următoare!”

Doctorul Musta, care a fost în prima linie a luptei cu COVID-19 încă de la primul caz, explică ce este bine să facem atunci când ajungem acasă, cum să ne dezinfectăm, unde să punem hainele și cum să avem grijă de bătrâni.

„Unele măsuri par exagerate, nu trebuie să devenim obsedați, dar dacă ne construim calm și rațional un obicei preventiv în această perioadă, ne poate salva”, spune Musta.

Iată indicațiile doctorului din Timișoara care se luptă cu coronavirusul:

 

Virusul are o contagiozitate foarte mare, adică se poate contamina un număr mare de persoane care intră în contact cu o persoană cu COVID-19. Din acest motiv, este esențial în primul rând să evităm contactul cu diverse persoane în această perioadă.

Trebuie să purtăm mască. Doctorul erou cere autorităţilor să aducă deîndată aceste produse indispensabile modului de supravieţuire.  

Tot el mai spune că masca nu ne protejează foarte mult împotriva contaminării cu Covid 19, ci mai degrabă împiedică transmiterea de la persoanele ce poartă mască la celelalte, dar este foarte important și acest lucru pentru că nu știm care suntem contaminați și care nu. Masca chirurgicală (acea albastră) este de unică folosință, adică putem să o purtăm maxim o zi, de preferat sub 4 ore.

Dacă nu avem mască putem improviza cu un şal, un batic, o batistă, care să ne acopere gura şi nasul.  Când ajungem acasă masca improvizată trebuie spălată şi călcată la temperatură mare (depinde de material). Dacă nu avem această posibilitate, folosim mai multe măști improvizate și lăsăm masca care este posibil să fie contaminată la aer sau în saci, câteva zile, timp în care virușii pot muri.

A treia recomandare a medicului Virgil Musta e să nu stăm față în față cu cineva la o distanță mai mică de 2 m și nu  mai mult de 15 minute ca durată.

Acasă, locuinţa trebuie bine aerisită camera, astfel scădem concentrația virusului în aer.

A cincea recomandare e dacă tuşim să tuşim la nivelul cotului.

Mănușile ne protejează, dar reprezintă și o mare capcană, deoarece credem că dacă avem mănuși nu ne contaminăm. Dacă mănușa este contaminată și punem mâna pe față, ne putem infecta. Mănușa are factor de protecţie doar în zone potențial contaminate, iar când ieșim din aceste zone, trebuie să le scoatem, să le aruncăm și să ne spălăm bine pe mâini. Măsura principală este să nu ducem mâna la față (cu sau fără mănușă).

A şaptea recomandare e să dezinfectăm des mânerul ușii de la intrarea în casă sau din încăperile unde lucrăm.

Odată ajunşi acasă – recomandarea opt, pentru a evita contaminarea prin haine, hainele de stradă trebuie puse pe balcon sau într-un loc prestabilit, în aer liber, timp de 24-48 de ore. Ne spălăm pe mâini şi facem duş.

Pentru a evita contaminarea prin talpa pantofului, a opta recomandare, recomandarea medicului Musta e să punem două preşuri, la intrare şi la ieşire, pentru a curăţa talpa pantofului care poate fi contaminată. Spălaţi pe jos cu clor. SĂ NU UMBLĂM ÎN ACEIAȘI PANTOFI AFARĂ ȘI ÎN CASĂ!

Recomandarea zece: Înainte de a intra în casă, dacă avem mănuși, le dăm jos și le punem într-o pungă pe care o sigilăm și aruncăm la coșul de gunoi de afară. Ștergem talpa pantofului de preșul din exterior îmbibat cu clor, intrăm în casă, ne descălțăm și punem pantofii de strada în același loc, dar să nu fie acela în care ținem pantofii de casă.

• Luăm pantofii de casă
• Ne spălăm bine mâinile
• Ne schimbăm hainele și le izolăm pe cele de stradă
• Dezinfectăm clanța sau întrerupătoarele, cheile, telefonul sau alte obiecte folosite
• Ne spălăm din nou pe mâini
• Aerisim des încăperea

Dacă ne creăm un automatism pentru a urma acești pași, ne va putea feri de boală, să nu uităm că poate fi o bătălie pe termen mai lung și orice amănunt poate conta.

A unsprezecea recomandare vorbeşte despre virusul care se elimină din organismul omului bolnav prin:

• aerul expirat
• materiile fecale (scaun)

Deci trebuie sa întrerupem aceste 2 verigi din lanțul de transmitere.

Recomandarea 12: Boala evoluează sever în special la persoanele cu risc: bătrâni peste 65-70 de ani, persoane cu boli cronice care nu sunt ținute sub control, cum ar fi diabet zaharat, obezitate, boli cronice de plămâni (astm bronșic, BPOC), boli cronice cardiace (HTA, cardiopatie ischemică etc.), boli cronice de ficat (ciroza hepatică), boli autoimune, neoplazii. Procentul de deces la aceste persoane poate fi mare. Marea majoritate a persoanelor sub 60 de ani, care nu au patologii asociate fac forme ușoare sau, chiar dacă fac forme mai severe, procentul de deces la acestea este foarte mic. De aceea, este justificată să fim îngrijorați pentru persoanele cu risc. Trebuie să ne concentrăm să-i protejăm pe aceștia cu acțiuni concrete.

La capitolul 13, doctoral salvator de vieţi vorbeşte despre pandemia care a apărut datorită faptului că acest virus este unul nou, pentru care oamenii nu au imunitate (deci nu au cum să se apere inițial). Epidemia începe să se stingă în momentul în care peste 60% din oameni se imunizează. Imunizarea se poate face pe două căi:

1. prin boală (făcând boala)
2. prin vaccinare

Cum încă nu avem vaccinul, putem avea două direcții strategice de acțiune:

1. Să protejăm bătrânii prin izolare totală, iar restul să facă boala, se imunizează și încetul se stinge epidemia. Aceasta strategie are dezavantajul că trimitem la luptă tinerii, care în mod normal fac forme mai ușoare, dar există și aici un risc, mai mic, de evoluție nefavorabilă.
2. Să ne protejăm cu toții cât mai bine, dar mai ales bătrânii, ca să câștigăm timp până apare vaccinul, cât și până apare un tratament dedicat acestei boli.
   Foarte probabil că un vaccin eficient nu va apărea înainte de sfârșitul anului. Bineînțeles că o strategie de izolare pe termen mai lung are dezavantajul că produce consecințe economice extrem de negative pentru foarte multe domenii și pentru foarte mulți oameni.

Nu este deloc ușor să se găsească strategia ideală, important este totuși să luăm măsurile necesare pentru a permite sistemului nostru de sănătate să nu fie copleșit și să funcționeze în parametri optimi, pentru ca toți cei care necesită cu adevărat asistență medicală calificată să poată beneficia de ea.

În caz contrar vom avea soarta Italiei.