Prietenia dintre Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă e binevenită la Palatul Victoria, dar pică prost la sediile celor două partide. Solidaritatea dintre cele doua partide produce dezordini interne și mișcări centrifuge. PSD și PNL au dovedit că nu au un plan concret, un proiect pe termen lung pentru România. În consecință, candidaturile comune riscă să dezbine iremediabil în loc să apropie. Se poate decide orice, dar în fața urnelor, orice alegător este rege și liderii politici se dovedesc lipsiți de autoritate.
În aceste condiții, premierul Marcel Ciolacu nu are a-și pierde prea mult timp în negocieri sterile în loc să caute buna guvernare. Doar atât contează : buna guvernare și deloc recunoașterea ca atare din partea partenerilor liberali.
Ceea ce rămâne relevant pentru cum stă treaba în PNL este că amenințarea cu ieșirea de la guvernare s-a produs când s-a pus problema propriilor interese de partid și nu când antreprenorii și-au văzut firavul capital, extrem de scump, trecut la impozite și taxe. PNL dovedește că mai mult decât calcule electorale nu este dispus să se ostenească.
Desigur PNL poate să caute analiștii și oratorii cei mai buni, dar Marcel Ciolacu nu are decât să facă. Să facă mai repede decât \”vorbesc ” aliații săi despre ce e de făcut. Politica înseamnă acțiune, iar nu oratorie.
Iar în ceea ce privește susținerea politică nu are a-și face probleme. Cine rupe căruța plătește despăgubirile publice!
Sursa: Realitatea Din PSD
