După aproape o lună fără guvern învestit oficial, ci doar cu unul demis, cu puteri mult reduse, liderul PSD, Sorin Grindeanu, încearcă o apropiere de șeful liberalilor, Ilie Bolojan. Totuși, cererea expresă a lui Grindeanu are șanse mari să fie refuzată de premierul demis.
O eventuală așezare la masa tratativelor pentru un executiv de tranziție este condiționată dur de conducerea PSD. Într-o intervenție televizată la Digi24, prim-vicepreședintele social-democrat Sorin Grindeanu a transmis PNL că primul pas spre deblocarea crizei politice este anularea oficială a tuturor deciziilor interne prin care liberalii au jurat că nu vor mai guverna alături de PSD.
Grindeanu a subliniat că, în acest moment, la nivelul PNL sunt în vigoare nu mai puțin de patru hotărâri oficiale de excludere a parteneriatului cu social-democrații. Oficialul PSD consideră că propunerea liberalilor de a crea un „guvern de armistițiu” pe termen scurt, în aceeași formulă de coaliție, ar însemna oricum o încălcare flagrantă a propriilor lor rezoluții. Din acest motiv, el le cere partenerilor de dialog să formalizeze depășirea acestor orgolii politice printr-o nouă decizie de partid, înainte de a pretinde bună-credință. De cealaltă parte, Grindeanu a ținut să puncteze că singura linie roșie asumată de PSD este refuzul categoric de a-l mai susține pe Ilie Bolojan pentru fotoliul de prim-ministru.
Istoricul răzgândirilor: PSD acuză PNL de tactici dilatorii și scenarii inventate peste noapte
Liderul social-democrat a lansat un atac virulent la adresa strategiei politice a partenerilor de guvernare, trecând în revistă ceea ce el numește o serie interminabilă de „răzgândiri” liberale de la căderea cabinetului prin moțiune de cenzură. Grindeanu a explicat cum PSD a încercat să ofere soluții la fiecare solicitare, doar pentru a fi refuzat prin inventarea unor noi pretexte.
Conform social-democratului, traseul propunerilor liberale a fost unul haotic: s-a început cu varianta opoziției, urmată de asumarea guvernării de către PSD, scenariu blocat rapid de PNL. Ulterior, s-a cerut un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac, urmat de solicitarea de a elimina toți secretarii de stat și prefecții politici. Schimbările de direcție au continuat la Cotroceni, unde PNL a jonglat între variantele unui guvern minoritar și propulsarea lui Siegfried Mureșan, ajungându-se în final la actuala idee a unui „armistițiu”. PSD susține că toate aceste piruete politice ascund, de fapt, dorința unei părți din PNL de a menține Executivul în funcție cu sprijinul tacit al radicalilor de la AUR.
Umbra AUR peste Palatul Victoria: Acuzații de complicitate în Parlament
În sprijinul teoriei sale privind o alianță subterană, Sorin Grindeanu a adus ca argument comportamentul parlamentarilor AUR de la ultimele voturi din legislativ. Acesta a catalogat Cabinetul Bolojan drept un guvern care supraviețuiește la două luni de la demitere tocmai datorită susținerii venite din zona naționalistă.
Liderul PSD a exemplificat această dinamică prin momentul votului pentru Guvernul Veștea, când parlamentarii AUR au ales să părăsească sala de ședințe. Potrivit lui Grindeanu, acest gest de boicot nu a fost nimic altceva decât o metodă mascată de a asigura menținerea în funcție și protejarea actualului premier demis, Ilie Bolojan.
Planul lui Bolojan: Un acord de reciprocitate pentru legile de urgență ale României
Dincolo de reproșurile venite de la sediul din Kiseleff, inițiatorul ideii de „armistițiu”, premierul demis Ilie Bolojan, își argumentează propunerea prin necesitatea salvării unor reforme administrative majore. Liberalul consideră că un pact temporar între forțele politice este vital pentru adoptarea a șase proiecte legislative cruciale pentru țară, printre care se numără noul Cod al Urbanismului și Legea Salarizării.
Bolojan a explicat că aceste priorități ar trebui votate în cadrul unor sesiuni extraordinare ale Parlamentului, înainte ca un nou executiv – fie el minoritar sau de tranziție – să își asume mandatul. Șeful demis al Guvernului a insistat pe introducerea unor garanții solide și a unui acord de reciprocitate în două sensuri, avertizând că simpla depășire a blocajului legat de fondurile europene nu va stabiliza economia de la sine dacă semnatarii unui eventual pact nu își vor respecta cu strictețe clauzele asumate.
