Armata Română își schimbă strategia după incidentele cu drone

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat ce măsuri au fost luate de Armata Română în urma incidentelor recente în care o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța, iar o altă dronă aeriană a fost descoperită în zona Galați.

Oficialul a vorbit despre deficiențele sistemului de monitorizare, despre responsabilități și despre noile capabilități introduse în zonele vulnerabile.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ediții speciale, unde ministrul a detaliat atât reacțiile imediate ale armatei, cât și planurile de întărire a apărării în punctele strategice de la Marea Neagră și de pe Dunăre.

„Nu militarii sunt de vină”, mesaj direct al ministrului Apărării

Radu Miruță a respins ideea că militarii ar fi responsabili pentru modul în care au fost gestionate situațiile legate de drone, susținând că aceștia au acționat în limitele echipamentelor disponibile.

„Eu vreau să spun foarte ferm: e un lucru nedrept să fie acuzați militarii. Nu este ceva ce am identificat deocamdată că nu fac militari. Dacă este să fie blamat cineva, acela e factor politic. Factorul politic care a considerat ani de zile când zestrarea armatei este o afacere în care trebuie să-și prindă mustețile.”

Ministrul a insistat că personalul militar „face maximul pe care îl poate face cu ce are”, subliniind limitările tehnice existente în prezent.

Limitările sistemelor de supraveghere aeriană

Referindu-se la incidentul din zona Portului Constanța, Radu Miruță a explicat că unele tipuri de amenințări sunt extrem de dificil de detectat.

Acesta a precizat că dronele de dimensiuni foarte mici nu pot fi identificate cu ușurință de sistemele radar existente.

„Armata are niște radare pe anumite zone în Marea Neagră și pe radarele armatei nu se văd dronele care au 60 cm înălțime.”

Ministrul a mai spus că Armata Română nu are atribuții directe de pază la intrarea în port, ceea ce limitează suplimentar capacitatea de reacție în astfel de situații.

Măsuri suplimentare pentru Portul Constanța

În urma acestor incidente, autoritățile au dispus noi măsuri de securitate pentru infrastructura portuară.

„Am dat o dispoziție pentru măsuri suplimentare în port. Există trei zone în care am cerut Consiliului de administrație al Portului Constanța astăzi să instaleze niște sisteme electronice astfel încât și dacă trece o bărcuță de hârtie pe acolo, ea să poată fi rapid detectată”, a spus Miruță la TVR Info.

Oficialul a explicat că este vorba despre o reconfigurare a modului în care sunt utilizate capabilitățile existente, în funcție de riscurile identificate în diferite zone strategice.

„Pe zona militară ne jucăm, dacă îmi permiteți exprimarea, în sensul că repoziționăm anumite capabilități în funcție de cum observăm că ar crește riscurile într-o parte sau în cealaltă.”

Radar suplimentar instalat la Galați

În ceea ce privește incidentul din zona Galați, ministrul Apărării a confirmat că armata a intervenit anterior prin suplimentarea sistemelor de supraveghere.

„Am suplimentat cu un radar în zona Galați. Atunci drona de acolo nu fusese văzută corect. Am dus acest radar, de acum o săptămână, tocmai ăla a fost radarul care a văzut această dronă.”

Radu Miruță a precizat că noile echipamente au fost deja puse în funcțiune și au contribuit la îmbunătățirea capacității de detecție în regiune.

Cereri transmise către NATO pentru echipamente suplimentare

Ministrul a mai declarat că, după evaluarea capacităților existente, România a transmis o solicitare către NATO pentru completarea sistemelor de apărare.

Potrivit acestuia, sunt necesare radare de joasă altitudine, sisteme de interceptare și alte echipamente de apărare antiaeriană de la sol.

Documentul ar fi fost analizat tehnic la nivel aliat, iar răspunsul primit a confirmat necesitatea acestor dotări.

„Când am ajuns la Ministerul Apărării și am văzut că aceste capabilități pe care noi le avem acolo nu acoperă toate scenariile, am făcut o adresă la NATO prin care am specificat ce anume considerăm noi că avem nevoie: radare de joasă altitudine, interceptori, diverse alte metode de apărare antieriană de la sol, pe care cei de la NATO au verificat-o tehnic și au spus da, validăm că ceea ce ați propus voi. Este cu adevărat necesar acolo”