„Aleasa” lui Marcel Vela, Simona Drăghincescu de la Brăila, acuzată că a sifonat la Securitate și că a pornit pe picior de incompatibilitate

75DA7026-7E23-4285-991E-9A0CAF9DC7C5
Simona Drăghincescu a ajuns să preia atribuțiile prefectului județului Brăila sărind peste toate etapele profesionale normale. Guvernul lui Orban, prin semnătura lui Marcel Vela, i-a dat o pălărie mult prea mare Simonei Drăghincescu – având în vedere că a fost acuzată că a dat note informative la Securitate și, de asemenea, că a fost într-o situație de incompatibilitate în funcțiile pe care le-a ocupat anterior.
Guvernul Ludovic Orban a luat hotărârea de a o numi pe Simona Drăghincescu înlocuitoare a prefectului, delegându-i toate atribuțiile, în august ac., pe când ea ocupa funcția de subprefect. Totodată, așa cum relata presa din Brăila, a existat o abatere de la firesc: pentru a putea fi subprefect, Simona Drăghincescu trebuia să aibă calitatea de funcționar public. Și pentru că nu avea, aceasta s-a angajat cu puțin timp înainte de numire la Parlament, „pe un model similar cu cel folosit de prefectul Cătălin Boboc atunci când a fost “uns” prefect al Județului Brăila”, scriu jurnaliștii de la obiectivbr.ro.
Mai mult, site-ul Camerei Deputaților arată că Drăghincescu a fost chestor al Cabinetului deputatului PNL Neamț, Laurențiu-Dan Leoreanu.
Până la incompatibilitate, e incompetență
După ce a fost numită subprefect pe 31 iulie, în contextul în care Cătălin Boboc a cerut să fie eliberat din funcția de prefect pentru a putea candida la Consiliului Județean, Marcel Velea a emis un ordin, în august, prin care i-au fost delegate toate atribuțiile prefectului.
Cu alte cuvinte, Simona Drăghincescu este prefectul județului Brăila, chiar dacă nu a fost numită oficial.
Contactată de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, Drăghincescu a transmis că deja s-a adaptat la activitatea din Prefectură și că, deși mai are lucruri de învățat, nu i se pare ceva foarte complicat de făcut. Aceasta a adăugat și că are de gând să delege la rândul său o parte din atribuții către subprefectul Vasilica Vîlcu, în special ceea ce ține de zona finanțelor publice, domeniu pe care colega sa îl stăpânește foarte bine.
“Da, mi-au fost delegate toate atribuțiile prefectului. Toate sunt la mine acum. Dar voi da din atribuții celuilalt subprefect, cel mai probabil în cursul zilei de astăzi. Unul preia o parte, celălalt o altă parte, pentru că așa mi se pare normal. Este firesc, acesta este rolul subprefecților, să preia o parte din atribuțiile prefectului, pentru că sunt foarte multe și nu le poate gestiona o singură persoană. În principiu o să păstrez delegațiile care existau, adică nu o să inventez eu apa caldă acum. Plus, cred că o să mai predau niște lucruri, pentru că doamna subprefect Vasilica Vîlcu vine din zona finanțelor publice, cu siguranță știe mult mai bine decât mine problematica finanțelor publice, așa că o să îi dau și compartimentul financiar”, a declarat Drăghincescu.
Simona Drăghincescu a adăugat că sunt și zone care o depășesc, precum cele legate de registrul agricol, deoarece „nu a mai avut treabă cu așa ceva până acum”.
Problema incompatibilității, băgată sub preș
În martie 2019, Simona Drăghincescu a fost declarată în situație de incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate. „Începând cu data de 10 iunie 2017, aceasta exercită simultan funcția de consilier județean și pe cea de director general adjunct la Regia Autonomă „Administrația Zonei Libere Brăila”, aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Brăila.
Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 88, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003 și nu a respectat dispozițiile art. 91, alin. (3), teza 1 din același act normativ.”, se arată în comunicatul oficial.
Totodată, „trei ani de incompatibilitate” nu a fost un semnal de alarmă pentru Guvernul Orban. Și nici adeverința de la CNSAS, unde scrie că nu a fost colaborator… dar a colaborat!
Pe vremea când era studentă la Chimie, în 1982 mai exact, Simona Drăghincescu, a intrat în hora Securității, sub numele conspirativ „Ioana”. În adeverința de la CNSAS se arată că aceasta a semnat un angajament pentru a monitoriza studenții români și străini aflați la studii în Centrul Universitar Galați. În 1987 a fost scoasă din rețea.
Și chiar dacă aceste fapte sunt consemnate în Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Instituția nu a considerat-o pe Simona Drăgnicescu colaborator al Securității.
Urmărește știrile Realitatea din PSD și pe Google News






















