Fugarul Sebastian Ghiță, aflat de ani buni la Belgrad, revine în atenția procurorilor după ce numele său apare menționat în dosarul DNA Iași.
Ancheta vizează o amplă grupare de afaceriști și intermediari, în centrul căreia se află omul de afaceri Fănel Bogos, arestat recent. Printre suspecți figurează și Costi Hant, un apropiat al fostului deputat și om de televiziune, despre care anchetatorii spun că ar fi fost o verigă esențială în mecanismul financiar al rețelei.
Rețeaua Hant–Ghiță și banii care traversează Austria
Surse judiciare arată că Hant, considerat omul de casă al lui Sebastian Ghiță, ar fi administrat în Austria o serie de firme prin care ar fi fost spălate sume importante de bani, provenite din afaceri derulate în România. Printre colaboratorii săi apropiați se numără Alexandru Ghiță, fratele fostului politician, dar și Mihai Anastasescu și Alexandru Nanu, personaje bine cunoscute în anturajul acestuia. La Viena, grupul ar fi organizat întâlniri regulate, unde s-ar fi stabilit traseele financiare și metodele de disimulare a sumelor obținute. În această schemă apare și Silviu Pîrvu-Ularu, fost ofițer SRI, devenit omul de încredere al lui Hant și responsabil, potrivit surselor, de legătura dintre structurile românești și firmele austriece.
Influență și conexiuni în instituțiile austriece
Laura Hant, soția lui Costi Hant, conduce Fundația Mihai Eminescu din Viena și a deținut funcții în administrația publică locală, inclusiv la Primăria capitalei austriece. Din aceste poziții, ea ar fi construit o rețea de relații cu oameni de afaceri și funcționari locali, influență utilizată ulterior pentru sprijinirea tranzacțiilor dintre gruparea Ghiță și companii austriece interesate de contracte cu statul român.
Austria, punctul central al operațiunilor
Autoritățile din Austria derulează la rândul lor o anchetă asupra grupării Hant–Ghiță, vizând posibile activități de corupție și spălare de bani. Procurorii austrieci verifică fluxurile financiare ale unor companii care au obținut contracte cu instituții din România, după care au transferat sume consistente prin firme controlate de Hant, Alexandru Ghiță, Anastasescu și Nanu. Conform datelor preliminare, grupul ar fi folosit influența politică și economică pentru a direcționa contracte către firme „prietene”, în schimbul unor comisioane disimulate în contracte de consultanță, promovare sau servicii de marketing.
Omul lui Sebastian Ghiță, legături cu dosarul perchezițiilor din Energie: informații explozive
Firme paravan și bani care revin în România
În țară, tranzacțiile suspecte ar fi fost operate prin companii controlate de membrii rețelei. Printre acestea se numără Euromedia, deținută de Sebastian Ghiță și Alexandru Nanu, dar și firma lui Silviu Pîrvu-Ularu, utilizată pentru intermedieri între mediul de afaceri, fosta structură de informații și zona politică.
Mecanismul era simplu, dar eficient: banii proveniți din contracte publice pleacă prin contracte legitime, sunt scoși prin consultanțe fictive și reintroduși în circuitul legal prin firme din Austria..
Legături extinse: de la Viena la Chișinău
Activitatea grupării nu s-ar fi limitat la Austria. Conform anchetei fantome.info, Hant este cel care i-a pus în legătură pe oamenii lui Ghiță cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, în contextul afacerii privind groapa de gunoi a municipiului Chișinău, un proiect controversat de gestionare a deșeurilor.
Tot Hant ar fi intermediat și achiziția companiei Asito Capital (parte a Moldasig) de către Eximasig, o tranzacție evaluată la zeci de milioane de euro.
În această operațiune, statul român ar fi fost prejudiciat cu milioane de euro, printr-o filieră în care apar nume precum Ghiță, Costoiu și Halalai – oameni cu poziții influente în zona financiară și de stat.
Așteptarea verdictului
Atât DNA România, cât și autoritățile austriece derulează anchete asupra aceleiași grupări.
Dosarele vizează activitatea financiară a rețelei Hant–Ghiță–Anastasescu–Nanu, precum și rolul fostului ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu în circuitul banilor.
Deocamdată, niciuna dintre persoanele menționate nu are o condamnare definitivă în acest caz.
Însă, pentru prima dată, anchetele din România și Austria par să se atingă – conturând imaginea unei rețele care a știut să mute banii, influența și complicitățile peste granițe, fără să piardă ritmul.
