Scandal în PSD după ce senatorii l-au propus pe Şerban Nicolae pentru şefia Senatului, anunță marți Realitatea PLUS. Confruntarea decisivă se va da miercuri, în plen, însă până atunci planul ar putea fi schimbat de conducerea PSD. Marcel Ciolacu nu este de acord și și-a anunțat colegii că propunerea trebuie să treacă de Comitetul Executiv al partidului. 

Șerban Nicolae a câştigat competiţia internă cu 35 de voturi ”pentru„, în timp ce contracandidatul său, Radu Oprea, a obținut doar 24 de voturi. În favoarea acestei propuneri au votat 35 de social-democraţi, iar 26 au fost împotrivă, a precizat senatorul PSD Florian Bodog. Confruntarea decisivă pentru şefia Senatului, al doilea om în stat, se va da mâine (miercuri – n.red.), în plen, potrivit câștigătorului Şerban Nicolae.

Potrivit unor surse social-democrate citate de Realitatea PLUS, planul ar putea fi dat peste cap chiar de la vârful PSD. Marcel Ciolacu e nemulţumit de decizia senatorilor PSD şi vrea ca Șerban să fie validat şi în Comitetul Executiv, care va avea loc vineri. 

Senatorii social democrați şi-au ales candidatul în două tururi de scrutin. În primul tur au candidat Şerban Nicolae, Titus Corlăţean, Niculae Bădălău şi Radu Ştefan Oprea, iar primii clasaţi pentru turul doi au fost Şerban Nicolae şi Radu Ştefan Oprea.

Procedura alegerii președintelui Senatului

Potrivit regulamentului, preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor. Dacă în primul tur niciunul dintre candidaţi nu întruneşte votul majorităţii senatorilor, se organizează un al doilea tur la care participă primii doi clasaţi în primul tur. 

Pentru a câştiga competiţia, Șerban Nicolae are nevoie de 69 de voturi. Bătălia se dă, în principal cu PNL, care o propune pentru această funcţie pe Alina Gorghiu. Gorghiu intră a doua oară în cursa pentru Senat după ce a pierdut fotoliul la începutul sesiunii parlamentare.

Există şi un al treilea candidat, Vlad Alexandrescu, din partea USR. Senatul a rămas fără preşedinte la începutul lunii, după ce Curtea Constituţională a decis că alegerea lui Teodor Meleşcanu s-a făcut cu încălcarea legii fundamentale. 

Pe 2 februarie, la începutul sesiunii, Teodor Meleşcanu a demisionat de la şefia Senatului după ce CCR a decis, pe 22 ianuarie, că alegerea sa este neconstituţională.

La începutul sesiunii, după demisia lui Meleşcanu, PSD a anunţat că îl susţine pe Titus Corlăţean pentru a prelua atribuţiile de preşedinte al Senatului, PNL – pe Alina Gorghiu, iar USR – pe Vlad Alexandrescu.

În prezent, Corlăţean este vicepreşedintele Senatului care îndeplineşte temporar atribuţiile de preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului.

La începutul sesiunii parlamentare, Meleşcanu a fost ales preşedinte al Senatului, cu 73 de voturi “pentru”, în timp ce liberala Alina Gorghiu  a obţinut doar 59 de voturi. Meleșcanu a fost sprijinit de PSD pentru șefia Senatului la votul din 10 septembrie 2019. Meleșcanu a trecut în grupul PSD după renunțarea la ALDE, ulterior înființând partidul Forța Națională.

Locul rămăsese vacant după demisia lui Tăriceanu, președinte ALDE, care a renunțat la șefia Senatului după ce a rupt alianța cu PSD la sfârșitul lunii august 2019.