Franța se confruntă cu o nouă criză politică după ce deputații au respins luni votul de încredere solicitat de premierul François Bayrou, în urma prezentării unui buget de austeritate. Cu 364 de voturi împotrivă și doar 194 pentru, guvernul a căzut, iar Bayrou a anunțat că își va prezenta marți dimineață demisia președintelui Emmanuel Macron.
Palatul Élysée a confirmat că șeful statului „ia act” de rezultat și va desemna în zilele următoare un nou prim-ministru. Aceasta ar fi a treia schimbare la Palatul Matignon după dizolvarea Adunării Naționale din iunie 2024, care a lăsat Parlamentul fragmentat între stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă, fără o majoritate stabilă.
În discursul său final în fața deputaților, Bayrou a avertizat asupra „supraîndatorării” Franței, ajunsă la 114% din PIB, și a pledat pentru un plan de economii de 44 de miliarde de euro până în 2026. „Dominați de armate sau de creditori, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a spus acesta.
Situația politică tensionată este amplificată de presiunile opoziției. Marine Le Pen cere organizarea de alegeri anticipate, pe care sondajele le creditează cu un avans pentru formațiunea sa, în timp ce socialiștii revendică șefia guvernului, invocând poziția a doua obținută la legislative. Însă lipsa unui teren comun între partide face imposibilă conturarea unei coaliții majoritare, avertizează analiștii.
În paralel, nemulțumirea populară față de Emmanuel Macron atinge cote record, cu 77% dintre francezi declarați nemulțumiți. Mișcări sociale și sindicale anunță noi proteste și greve, în timp ce agenția de rating Fitch urmează să decidă vineri dacă va retrograda datoria franceză, accentuând fragilitatea economică și politică a țării.
