Orice partid vrea să guverneze singur într-o variantă ideală. Un obiectiv greu de atins de care însă PNL a avut parte. Ludovic Orban este singurul lider politic pe care soarta l-a adus în situația privilegiată de a putea oferi un exercițiu demonstrativ monocolor. Este o ocazie pentru propriul electorat de a-și vedea opțiunile politice la treaba și de a-și verifica în teren opțiunea.
Totuși partide, electorat, lideri trebuie să se mulțumească cu situațiile dificile și încurcate pe o tablă politică pestriță și sub amenințarea unor blocaje politice și mai grave, cum ar fi cel din Bulgaria.
Primul în clasamentul din decembrie 2020, PSD este nevoit să fie precaut, calculat și să nu se aventureze pe terenuri mișcătoare. În caz contrar, nu e doar problema exercițiilor prezidențiale de încăpățânare și luare în răspăr, dar și controlul doar parțial al Puterii și  posibilitatea de a redeveni țapul ispășitor al celor care acum se ceartă între ei.
După îndelungi evaluări, PSD acceptă că președintele are atributul desemnării premierului și preferă să marcheze în ceea ce privește programul de guvernare.
În iureșul și disputele generalizate care au cuprins “Dreapta”, atitudinea echilibrată și solicitările definitorii, dar decente, sunt adevăratul element de flexibilizare a negocierii unei soluții dificile într-o geopolitică variabilă, schimbătoare. Este o amprentă definitorie pentru un PSD mai pragmatic care a învățat că semețirea celui mai puternic costă scump. Dar este și  amprenta personală a lui Marcel Ciolacu, pe care îl caracterizează abordarea consensuală, diviziunea socială a gestionării politice și jocul win-win.
Însă elementul relevant pentru ce se întâmplă în PSD indiferent de soarta negocierilor actuale este decizia de a angrena în guvernare linia întâi a partidului. O decizie care trebuie înțeleasă prin prisma unei strategii cu etape de desfășurare în timp. Marcel Ciolacu este singurul lider social democrat care a vorbit de un program de guvernare pe termen scurt și un program de guvernare pe termen lung.
Partidele politice s-au redus treptat la insituții de selecție și acces la resurse de putere. Instituții modelate sociologic în mod rațional, dar devenite disfuncționale și blamabile din punct de vedere moral. Dezideratul ieșirii din selecția clientelară prin deprofesionalizare nu poate fi contracarată decât printr-o profesionalizare a politicii și o dinamizare a vieții interne din partide.
Alege Marcel Ciolacu să antreneze rezervele pentru un guvern instabil  și  care se pregătește să se instaleze pe termen în mod cert limitat?

Sursa: Realitatea Din PSD