PSD a obţinut un scor politic bun. 30%. Dar nu suficient pentru a reveni la guvernare. Are 20 de preşedinţi de Consilii Judeţene. PNL a urcat la 17. USR-PLUS rămâne cu 13%, dar conduce patru primării mari din România.
Harta electorală a ţării asigură o serie de indicii de cercetare.
Ca deobicei, conducerea PSD, chiar dacă a promis înfiinţarea departamentelor speciale, nu face evaluări pe baza unor grile. Oare de ce a fost adus Vasile Dîncu? Doar să ne transmită că filialele locale ale PSD din Ardeal vor milita pentru autonomie?
Fără să stea cu picioarele în apă rece şi să treacă în SPSS variabilele dependente cu cele independente, la cald, fleoşc, conducerea partidului dă vina pe cei care nu au vrut să se retragă, uitând să facă o analiză de context socio-politic, de cercetare a flancurilor adversarilor, de studiu a nevoilor cetăţenilor, al modului cum s-a condus lupta de la sediul din Kiseleff. Săgeţile otrăvite sunt trimise mai ales către cei care au dus greul frontului de luptă.
Scorul imens obţinut de către filiala PSD din Bucureşti 33% responsabilizează. Şi-i dă Gabrielei Firea voce. Mult timp i s-a reproşat că e prea nouă. Acum are o zestre deloc de neglijat. În spatele ei sunt peste 240.000 de voturi. Probabil mai multe decât în 2016. Încă nu s-au numărat toate procesele verbale.
Nu am auzit nici pâs despre înfrângerea usturătoare a PSD din judeţul Timiş. 13% la CJ, iar respectabila manager a Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş,”Voichiţa Lăzureanu, care a obţinut minuscului procent de 6.25%, nu este evaluată.
Mitul supremaţiei PSD în Moldova s-a spulberat. Ce e de făcut? Se aruncă prosopul şi liderii locali pierzători se dau la câini?
Participanţilor la Congres li s-a spus că vremea tătucilor a trecut. Numai că listele pentru parlamentare, conform legii, se semnează de către preşedintele în funcţie. Ne mai întrebăm de ce nu există reproşuri de la nivel local? Tătucul e cu semnătura.
O evaluare corectă nu poate fi făcută fără o grilă de cercetare. Odată introduse cifrele seci din procesele verbale, datele centralizate nu pot răspunde la întrebările şi neliniştile unora dintre liderii locali, dacă nu sunt corelate cu grupele de vârstă ale celor care au ieşit la vot, cu rezultatele din 2016 de la alegerile locale şi cu studiul trendurilor politice.
În Bucureşti, la o analiză sumară, procentul vârstnicilor care s-au dus la vot a fost mai mic decât cel al celor din categoria 18-25, fapt ne mai întâlnit până acum.
Cei mai mulţi votanţi ai PSD au fost din rândul celor de 45-55 de ani, faţă de anterioarele alegeri în care electoratul PSD era proponderent de peste 55 de ani. Profilul alegătorului se schimbă. Dacă supoziţiile sunt validate de o cercetare ştiinţifică, atunci conducerea partidului trebuie să reevalueze politicile publice.
Cât despre itemi de tipul: “dependenţei valorilor de cadrul de referinţă” sau al “mediei ponderate,” “corelaţii de variabile dependente cu cele independente” să-l lăsăm pe domn profesor aureolat şi înstelat să se exprime plenar. Ştiinţa trebuie pusă în folosul omului. Şi nu omul în slujba ştiinţei. Cum partidul e pentru oameni, nu oamenii sunt pentru partid.
