Fostul viceprimar al Sectorului 2, este al patrulea politician care a anunțat că vizează postul de primar al Bucureștiului. Popescu a spus că nu mai face parte din PSD și că are propriile propuneri pentru viitoare proiecte în Capitală.
„Eu deja din primăvară am spus ca voi candida la alegeri, iar apoi a ieșit Nicușor Dan președinte și s-a anunțat oficial că vor fi alegeri. Credeam ca cei din Coaliție nu mai vor să organizeze nimic anul acesta, și amână pentru la primăvară. Acum s-a stabilit pe 7 decembrie. Eu am fost propus la excludere din PSD de către Marcel Ciolacu. Cred că s-a simțit jignit că mi-am publicat diploma de BAC. Și PNL și PSD vin cu candidați care nu ar face decât să genereze altă cheltuială. Rezerva de cadre a celor de la PNL și PSD este atât de redusă, încât ne propun variante de candidați care vor genera cheltuieli. Și USR vine cu un deputat de Timiș, ceea ce exotic pentru București. Voi candida și îmi voi pune experiența în slujba bucureștenilor. Sunt exclus de 6 luni de zile din PSD. Practic, nu mai am o legătură cu filiala din care făceam parte. Am avut un parcurs propriu și propuneri proprii. Ultima, de exemplu, este cea legată de taxa care ar trebuie să fie plătită de cei care vin cu mașina din zonele limitrofe Bucureștiului”, a declarat Dan Cristian Popescu.
Dan Cristian Popescu se alătură astfel unei liste preliminare de candidați anunțati, în mare parte independenți și reprezentanți ai unor partide mici, care vânează fotoliul lăsat liber de plecarea lui Nicușor Dan la Președinție.
În prezent, funcția de primar general interimar este ocupată de Stelian Bujduveanu, de la PNL.
Cine mai candidează la Primăria Capitalei
Până la această dată, lista candidaților oficiali pentru Primăria Capitalei este alcătuită din următoarele nume:
Dan Cristian Popescu (PSD): Fost deputat și viceprimar la Sectorul 2, a trecut prin PNL, PNȚCD și Forța Civică înainte de a ajunge la PSD. Conform declarației sale de avere, deține opt apartamente, o casă, patru terenuri, un Lexus și o colecție de bijuterii și ceasuri în valoare de peste 250.000 de euro. A declarat venituri substanțiale din chirii, dobânzi și dividende.
Dan Trifu: Vicepreședintele fundației Eco-Civica, candidează ca independent.
Octavian Berceanu: Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, este susținut de partidul REPER.
Ana Ciceală: Fostă consilieră generală, candidează din partea partidelor SENS și URS.
Anca Alexandrescu: va candida la alegerile pentru Primăria Capitalei, cel mai probabil, susținută de AUR
Potențiali candidați și speculații politice
Pe lângă cei deja înscriși în cursă, mai multe nume sunt vehiculate în spațiul public, deși nu și-au confirmat oficial intenția.
Ciprian Ciucu (PNL), primarul Sectorului 6 a declarat că va comanda un sondaj înainte de a lua o decizie, motivând că vrea să știe dacă va avea sprijinul necesar pentru a face reforme. A exclus varianta de a candida doar „ca să stea degeaba”.
Asta în timp ce Cătălin Drulă (USR), fost ministru al Transporturilor, a confirmat recent într-un interviu că vrea să candideze, sperând să obțină susținerea unei coaliții. Fostul președinte Nicușor Dan l-a caracterizat drept având „profil de edil al Capitalei”.
Când urmează să se organizeze alegerile
Până în prezent, data alegerilor parțiale pentru Primăria Capitalei nu a fost stabilită. Alegerile pentru Primăria București ar trebui organizate la începutul lunii septembrie potrivit Codului Administrativ, însă data exactă va fi stabilită de Guvern, a declarat prefectul Capitalei, Mugur Mihai Toader.
Conform Codului Administrativ, demisia din funcția de primar se face prin anunțarea în scris a consiliului local și a prefectului, urmând ca acesta din urmă să emită un ordin de constatare a încetării mandatului.
După câștigarea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan și-a anunţat demisia de la Primăria Capitalei înședința de Consiliu General din 23 mai, cu efect din 26 mai.
Tot în ziua de 26 mai, prima zi a lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte al României, a fost emis şi ordinul prefectului prin care se ia act de vacantarea postului.
De la emiterea ordinului prefectului, Codul Adminstrativ prevede un termen de 10 zile în care acesta poate fi atacat în instanţă. După expirarea acestui termen, alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile. Adică cel târziu la începutul lunii septembrie.
