În ziua de 4 iunie autorităţile române vor arbora tricolorul şi se va sărbători 100 de ani de la încheierea Tratatului de la Trianon, semnat în 4 iunie 1920 între Puterile Aliate, învingătoare în primul război mondial. Prin acest document, se recunoştea internaţional Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Sărbătoare este posibilă ca urmare a unei bătălii parlamentare de mai mulţi ani dusă de Titus Corlăţean, fostul ministru de externe al României, actualmente senator PSD.
În Parlament s-a consemnat ieri un vot istoric. Doar 21 de parlamentari au votat împotrivă, aceştia fiind de la UDMR. Restul partidelor, inclusiv reprezentanţii minorităţilor, altele decât cele maghiare au fost de acord cu declararea zilei de 4 iunie ca zi de sărbătoare.
Moment istoric în Parlamentul României. 4 iunie devine ziua Tratatului de la Trianon în România. Inițiativa legislativă semnată de Titus Corlățean vine în apropierea sărbătoririi centenarului. Senatorul PSD a explicat pentru Q Magazine însemnătatea acestei legi, iar profesorul universitar Constantin Hlihor ne-a explicat contextul istoric.
„Votul Parlamentului, în Camera Deputaţilor, care a adoptat cu o largă majoritate proiectul de lege pe care l-am iniţiat pentru declararea zilei de 4 iunie drept ziua Tratatului de la Trianon în România este un vot istoric.
Această lege marchează o simbolistică naţională esenţială pentru devenirea şi evoluţia statului modern român. 4 iunie 1920, ziua semnării Tratatului de pace de la Trianon între Puterile Aliate şi învingătoare în Primul Război Mondial, între care şi România, cu Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial a reprezentat recunoaşterea internaţională politică şi juridică a actului istoric de la 1 decembrie 1918 al unirii Transilvaniei cu România. A consacrat recunoaşterea internaţională a voinţei românilor majoritari din Transilvania de revenire la patria mamă.
O astfel de simbolistică naţională era necesară, era obligatoriu a fi marcată de către statul român printr-o lege pe care Parlamentul să o adopte şi acest lucru s-a realizat cu doar trei săptămâni înainte de marcarea centenarului de la acea dată istorică.
Votul Parlamentului a venit la momentul oportun şi solicit public preşedintelui României să promulge cât mai rapid posibil această lege pentru ca ea să intre în vigoare şi să putem marca la 4 iunie 2020 aşa cum se cuvine, începând cu arborarea drapelului naţional într-o zi de referinţă pentru istoria românilor.
Această lege se adresează în egală măsură generaţiilor mature şi celei tinere. Cei care vin acum trebuie să fie conştienţi şi să onoreze cu respect erosimul şi jerfele Armatei Române, care a fost principalul contributor prin ceea ce a făcut în Primul Război Mondial şi ulterior în iulie, august 1919 în incursiunea militară în Ungaria şi la Budapesta, atunci când a eliminat provocările generate de regimul bolşevic. Provocările au fost atât pentru Ungaria, cât şi pentru statele centrale şi est euorpene, inclusiv România. Armata a generat cadrul şi posibilitatea Tratatului de la Trianon, favorabil pentru România.
Am constatat că cei tineri, în contextul societăţii de astăzi, sunt mult mai puţin sensibili la temele mari ale istoriei naţionale şi marcarea oficială la 4 iunie ar putea permite sensibiizarea lor, pentru a duce mai departe şi memoria naţională, istoria şi simbolurile neamului românesc.
Există şi o altă raţiune pentru promovarea acestei legi şi ţine de relaţiile externe ale statului român. Nu am promovat această lege împotriva altcuiva, nici împotriva unei minorităţi naţionale din România, nici împotriva altui stat,”declară Titus Corlăţeanu publicaţiei Q Magazine.
