După ce a atacat deja la Curtea Constituțională legea privind pensiile magistraților, instanța supremă analizează acum posibilitatea de a sesiza CCR și pe celelalte patru proiecte din „pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului”.
Acestea vizează sectoare precum sănătatea, companiile de stat, autorități administrative autonome, guvernanță corporativă și fiscalitate. Impactul potențial al deciziei CCR ar putea bloca sau întârzia implementarea unor reforme esențiale asumate de Guvern.
De ce atacă ÎCCJ pachetele la CCR
Joi, 4 septembrie 2025, Secțiile Unite ale ÎCCJ au decis, în unanimitate, sesizarea CCR privind modificările la pensiile magistraților. În comunicatul oficial, judecătorii au transmis un mesaj ferm:
„Judecătorii Înaltei Curți transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept.”
Înalta Curte acuză că modificările aduse pensiilor magistraților încalcă 37 de decizii obligatorii ale CCR și „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
Surse judiciare susțin că judecătorii iau în calcul să extindă sesizările și asupra celorlalte patru pachete adoptate prin asumarea răspunderii.
Ce conține pachetul II de măsuri
Guvernul și-a angajat răspunderea pe cinci proiecte majore, cu impact direct asupra a milioane de români:
1. Reforma pensiilor speciale (deja contestată la CCR)
-
Vârsta standard de pensionare: crește treptat până în 2036.
-
Calculul pensiei: 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, plafonată la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
-
Pensionare anticipată: permisă după 35 de ani vechime, cu penalizări de 2% pe an.
-
Norme tranzitorii: magistrații care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile actuale.
2. Reforma sistemului de sănătate
-
Managerii de spitale vor avea indicatori de performanță clari.
-
Medicii de familie pot deschide puncte secundare pentru acoperirea zonelor rurale.
-
Spitalele private nu vor mai primi finanțare pentru rezidenți.
-
Pacienții neasigurați cu TBC sau HIV/SIDA primesc tratament gratuit.
-
Investigațiile pentru pacienții cu boli grave vor fi decontate integral.
-
Din 2027, CNAS va prelua integral monitorizarea serviciilor medicale.
3. Reforma administrației locale
-
6.060 de posturi din cabinetele demnitarilor vor fi desființate.
-
Reducerea cu 20% a personalului din instituțiile prefectului.
-
Introducerea de dronelor și imagini satelitare pentru detectarea construcțiilor ilegale.
-
Posibilitatea primăriilor de a majora impozitele locale cu 50%.
-
Amenzi mai mari pentru clădirile neautorizate și impozite suplimentare pentru construcțiile ilegale.
4. Reforma guvernanței corporative
-
Contractele de mandat în companiile de stat includ indicatori financiari (50-75%) și non-financiari (25-50%).
-
Membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă minimum 3 ani de experiență.
-
Plafonarea remunerațiilor: partea variabilă nu poate depăși dublul salariului mediu brut.
-
AMEPIP primește atribuții sporite de control și sancțiune.
5. Reforma fiscală și reorganizarea ASF, ANCOM, ANRE
-
Reduceri de personal: 30% pentru structurile suport și 10% pentru specialiști.
-
Salariile conducerii acestor instituții scad cu 30%.
-
Impozite mai mari pentru vehicule poluante și camioane, corelate cu distanța parcursă.
-
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2026.
-
Introducerea unor reguli stricte privind deducerile fiscale pentru serviciile plătite în afara României.
-
Capitalul social minim pentru SRL-uri va crește la 500 lei pentru firmele mici și 5.000 lei pentru cele mari.
Ce urmează dacă ÎCCJ depune sesizările la CCR
Dacă Înalta Curte depune sesizările la CCR, există două scenarii:
-
CCR declară neconstituționale parțial sau total pachetele → Guvernul Bolojan ar fi obligat să refacă legile și să negocieze cu Parlamentul.
-
CCR validează integral pachetele → Pachetele intră în vigoare, iar măsurile de austeritate devin obligatorii.
Surse apropiate conducerii ÎCCJ susțin că președinta instanței supreme, Lia Savonea, consideră aceste sesizări „esențiale pentru apărarea statului de drept”:„Rolul nostru nu este de a bloca reformele, ci de a ne asigura că nicio măsură nu încalcă drepturile fundamentale și principiile constituționale.”
