Profesorul de drept internațional Adrian Năstase are o poziție diferită decât a majorității despre conflictul de la granițele Ucrainei. El crede că Rusia a declanșat un revisionism teritorial.
Pe pagina sa de internet, adriannastase.ro, fostul prim ministru susține că Rusia a încălcat Acordul de la Helsinki și a creat un precedent periculos.
“După cel de-al doilea război mondial, prin Tratatul de Pace, prin Carta ONU, prin Declarația de la Helsinki au fost fixate și consolidate frontierele internaționale si s-a stabilit inviolabilitatea acestora. URSS era foarte interesată, intre altele pentru unele teritorii poloneze. Si nu numai…Pe de altă parte, aplicarea dreptului la autodeterminare al POPOARELOR excludea varianta în care minorități etnice puteau să exercite acest drept, în condițiile în care existau deja state „naționale” comentează Năstase.
El mai vorbește despre modelul papusilor Matrioshka, în care entități etnice, mai mici, în interiorul unei majorități din teritoriul statului respectiv, își puteau declara statalitatea. Iar apoi, pe un spatiu si mai mic se forma o altă majoritate care și ea își cerea eventual dreptul la auto-determinare.
Rusia, succesoarea Uniunii Sovietice, se considera tară învinsă și umilită la încheierea Războiului rece. Funcționarea Uniunii Sovietice determinase transferuri de populație, dar și numirea unor elite rusești la conducerea tuturor republicilor sovietice. Destrămarea URSS, în 1991, a generat traume politice, efecte economice, strategice și militare pentru o perioadă destul de lungă. Din 2008 a început o perioada de recuperare. Războiul cu Georgia, iresponsabilitatea lui Sakashvili au oferit un astfel de prilej. Ca si „modelul” Kosovo. Cazurile Abhazia și Oseția de Sud au fost experimentul. Maidanul de la Kiev, din 2014 a oferit un nou prilej de „expansiune” teritorială, prin ocuparea Crimeii, pe aceleasi motive istorice, mai spune profesorul de drept.
„Recunoasterea” republicilor separatiste Donetk si Lugansk, de pe teritoriul Ucrainei, aruncă în aer ordinea mondială postbelică si pune sub semnul întrebării principiile dreptului internațional,” conchide Adrian Năstase.
