Efect invers al „reformelor” premierului Ilie Bolojan. După ce a dat afară angajați de peste tot, acum au crescut cu 60% recrutările în sectorul public. 

Sectorul public din România a început anul 2026 într-o dinamică surprinzătoare. Potrivit datelor Jobradar24.ro, de la începutul lunii ianuarie au fost scoase la concurs peste 1.500 de locuri de muncă în instituțiile statului. Deși cifra pălește în fața celor 20.000 de joburi oferite de mediul privat, viteza cu care statul angajează este de neegalat: o creștere de 60% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce sectorul privat a rămas staționar.

Dilema bugetară: Mai mulți angajați pe bani mai puțini?

Această efervescență a recrutărilor vine într-un moment de incertitudine majoră. Guvernul a anunțat deja intenția de a reduce „anvelopa salarială” cu 10% în 2026. „Creșterea este surprinzătoare în contextul reducerilor anunțate. Nu este clar încă dacă această tăiere de 10% se va traduce prin concedieri, scăderi de salarii sau diminuări de sporuri”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs.

În ciuda acestor presiuni, premierul Ilie Bolojan a respins speculațiile privind reducerile salariale brute, calificându-le drept nefondate, și a anunțat că prioritatea rămâne angajarea răspunderii pe reforma pensiilor magistraților.

Geografia joburilor la stat: Bucureștiul deține monopolul

Distribuția posturilor confirmă centralizarea masivă a administrației. Bucureștiul domină clasamentul cu 255 de poziții deschise, fiind singurul oraș din țară care depășește pragul de 100 de anunțuri.

În provincie, polii de recrutare sunt reprezentați de:

  • Timișoara (63 posturi)

  • Ploiești (59 posturi)

  • Brașov (54 posturi)

  • Cluj-Napoca și Constanța (câte 52 de posturi)

La polul opus, orașe precum Drobeta Turnu Severin sau Călărași abia dacă au afișat 10 locuri de muncă în primele săptămâni ale anului.

Ce caută statul: De la șoferi la șefi de serviciu

Majoritatea posturilor vizează candidați cu nivel mediu de pregătire, regimul de muncă fiind exclusiv de la sediu (full-time). Totuși, se observă o tendință de angajare pe bază de proiect, cu aproximativ 270 de contracte pe durată determinată.

Care sunt cele mai solicitate funcții:

  1. Transport: Șoferi pentru microbuze școlare și ambulanțe.

  2. Administrație: Șefi de serviciu, referenți și personal medical.

  3. Mentenanță: Îngrijitori și muncitori calificați.

Lipsa transparenței: Salariul, marele secret al statului

O diferență fundamentală față de sectorul privat rămâne opacitatea veniturilor. Dacă în mediul privat 40% dintre angajatori afișează salariul în anunț, în sectorul public acest procent a ajuns, practic, la zero. Candidații află pentru ce sumă vor lucra abia în etapele avansate ale selecției.

România numără în prezent aproape 1,3 milioane de bugetari, dintre care peste 815.000 activează în administrația centrală. Cei mai mari angajatori ai țării rămân ministerele de forță și cele sociale: Educația și Sănătatea, Internele, Apărarea și Finanțele.

Articolul precedentNicuşor Dan, despre participarea la prima şedinţă a Consiliului pentru Pace: ”Suntem încă în discuţii cu partea americană”-VIDEO
Articolul următorCulisele ședinței în care a fost sancționată Realitatea PLUS. Cum au decis membrii CNA să întrerupă programul Televiziunii Poporului -VIDEO