Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă au fost dați în judecată pentru că nu au organizat alegeri pentru postul de primar general al Capitalei, rămas vacant după ce Nicuşor Dan a devenit președinte. Reclamanții cer instanței să oblige Executivul să emită de îndată hotărârea privind organizarea scrutinului, dar și să amendeze cele 2 instituții.
Reclamanții acuză pasivitatea Guvernului și AEP
Reclamanţii – Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului – solicită să fie constatată „nelegalitatea pasivităţii Guvernului României şi a Autorităţii Electorale Permanente cu privire la obligaţia prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul Bucureşti”.
În această situație, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să iniţieze procedurile legale şi să formuleze către Guvern propunerea referitoare la stabilirea datei alegerilor pentru Primăria Capitalei.
Solicitări ferme în instanță
Reclamanții mai solicită ca instanţa să oblige Guvernul României să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti.
„Să aplicaţi amenda cominatorie (…) pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligaţiilor pozitive ale autorităţilor publice pârâte”, este o altă solicitare a reclamanţilor.
Pe deasupra, AEP şi Guvernul ar urma să fie obligaţi şi la plata cheltuielilor de judecată, „având în vedere refuzul nejustificat de a organiza alegerile pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti, vacantă în urma demisiei domnului Nicuşor Dan, începând cu data de 26 mai 2025”.
„Această acţiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică şi respectul faţă de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetăţenilor la legalitate, la transparenţă şi la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăţi libere, iar a-l refuza prin inacţiune echivalează cu o atingere adusă însăşi esenţei democraţiei”, au concluzionat reclamanţii în cererea de chemare în judecată, depusă la Curtea de Apel Bucureşti.
