Patru parlamentari PSD propun modificarea Statutului poliţistului, astfel încât acesta să menţioneze riscurile la adresa poliţiştilor şi a familiilor lor, dar să prevadă şi că acţiunilor acestora, în exercitarea funcţiei publice, li se aplică ”principiul prezumţiei de legalitate”, iar ”dovada contrară poate fi realizată doar prin administrarea probei cu martori sau înscrisuri”. De asemenea, poliţiştii vor putea beneficia, în anumite condiţii, de compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază pentru locuinţe închiriate pe o rază de 35 de kilometri faţă de localitatea în care îşi desfăşoară activitatea. Conform propunerii, programul de lucru al poliţiştilor ar urma să fie discutat şi cu organizaţiile sindicale reprezentative la nivelul MAI. Argumentele iniţiatorilor sunt scăderea nivelului autorităţii poliţiştilor şi creşterea nivelului conduitei sfidătoare la adresa acestora, mai ales în contextul epidemiei de coronavirus.
Iniţiatori sunt parlamentari social-democraţi: senatorii Niculae Bădălău, şi Paul Stănescu şi deputaţii Florin Iordache şi Alfred Simonis.
Argumentele lor în favoarea iniţiativei legislative sunt ”nivelul în scădere al autorităţii poliţiştilor în spaţiul public, al încrederii şi respectului arătat de resortisanţi”, dar şi nivelul în creştere al ”conduitei sfidătoare, provocatoare şi chiar a celei care ajunge la nivelul ultrajului” mai ales în contextul excepţional generat de ”epidemia de coronavirus.
Dacă în varianta în vigoare a Statutului poliţistului acesta este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului, iar statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în statut, la propunerea celor patru parlamentar,i poliţistul devine ”funcţionar public civil, cu statut special, învestit cu exerciţiul autorităţii publice, care poartă, de regulă, armament şi uniformă şi exercită atribuţii stabilite în competenţa Poliţiei Române sau a celorlalte structuri militarizate ale MAI”.
”Statutul special este conferit de natura şi condiţiile speciale de înreplinire a atribuţiilor de serviciu, de riscurile misiunilor îndeplinite, care pot afecta viaţa şi integritatea fizică şi psihică a poliţistului, siguranţa sa şi a familiei sale, de obligaţiile, îndatoririle, restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale şi incompatibilităţile specifice”, propun iniţiatorii.
Formularea ”autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal” din actualul Statut devine, în varianta propusă de iniţiatorii modificării; ”Exerciţiul autorităţii publice presupune fermitate şi i se aplică principiul prezumţiei de legalitate”.
Un alt alineat adăugat este cel conform căruia ”sunt prezumate a fi realizate în mod legal toate activităţile exercitate de poliţist în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor şi atribuţiilor de serviciu, precum şi actele prin care acestea sunt constatate”, iar ”dovada contrară poate fi realizată doar prin administrarea probei cu martori sau înscrisuri”.
Alineatul referitor la delegare, care în varianta aflată în vigoare prevede că ”Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al poliţistul”, a fost şi el completat cu menţiunea că ”pe perioada delegării, poliţistul îşi păstrează funcţia şi drepturile băneşti corespunzătoare acesteia, având dreptul la plata sporurilor/compensaţiilor/indemnizaţiilor corespunzător noului loc de muncă, sarcinilor încredinţate, timp de muncă, precum şi cheltuielilor de transport, cazare, indemnizaţie de delgare, în condiţiile legii„.
Dacă în prezent una dintre condiţiile pentru ca un agent de poliţie care a absolvit studii superioare să poată participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer este ca acesta să nu fie cercetat disciplinar sau să nu se afle sub efectul unei sancţiuni disciplinare, în varianta propusă de cei patru parlamentari social-democraţi, acesta nu trebuie să se afle sub efectul unei sancţiuni disciplinare, iar în cazul în care este în curs de cercetare, la cererea sa scrisă, cercetarea va trebui finalizată până la data limită pentru analiza dosarelor de candidat.
În ceea ce priveşte locuinţele acordate poliţiştilor, legislaţia actuală prevede că, dacă sunt numiţi în prima funţie sau sunt mutaţi în altă loclaitate decât cea de domiciliu şi nu li se poate asigura cazare corespunzătoare, beneficiază de compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază, iar în cazul în care sunt numiţi sau mutaţi în localitatea de domiciliu şi poliţistul sau soţul/soţia nu deţin o locuinţă proprietate personală şi nici nu i se poate asigura un spaţiu de locuit corespunzător, poate beneficia de acelaşi nivel al compensaţiei lunare pentru chirie ”în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne”.
În varianta modificată, condiţia este ca localitatea în care poliţistul este numit sau mutat să fie situată la mai mult de 70 de km distanţă de cea de domiciliu, iar compensaţia de 50% din salariul de bază pentru chirie să i se acorde pentru un imobile aflat în aceeaşi localitate în care îşi desfăşoară activitatea sau pe o rază de 35 de kilometri. Aceeaşi opţiune, referitoare la închirierea unui imobil situat pe o rază de 35 de km faţă de localitatea în care îşi desfăşoară activitatea şi îşi are domiciliul, este valabilă şi în cazul în care nu deţine – el sau soţul/soţia – o locuinţă proprietate personală şi nici nu îi poate fi asigurată o cazare corespunzătoare.
O altă modificare propusă este şi cea conform căreia programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor şi a organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel MAI, noutatea fiind obligativitatea consultării organizaţiilor sindicale.
Printr-un articol nou introdus, aceleaşi prevederi ar urma să se aplice şi personalului Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului general pentru imigrări, Direcţiei generale de informaţii şi protecţie internă, Direcţiei Generale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale Antidrog, Agenţiei Naţionale împotriva traficului de persoane, Centrului naţional SIS, Academiei de poliţie ”Alexandru Ioan Cuza”. Institutului de studii pentru ordine publică, Oficiului responsabilului pentru protecţia datelor personale, unităţilor din aparatul central al MAI şi subordonate acestora.
Iniţiativa a fost trimisă în 5 mai pentru avize la Consiliul Economic şi Social, la Consiliul Legislativ şi la Guvern.
